„Iarna nu produc nimic, nu?" — e prima întrebare pe care o pune aproape orice român când îi propui panouri fotovoltaice. Pe scurt: produc, și produc semnificativ mai mult decât crezi. Datele PVGIS (instrumentul oficial al Comisiei Europene) arată că un sistem de 5 kWp în București generează 180-260 kWh în decembrie și ianuarie — adică între 6 și 9 kWh pe zi. Producția lunară de iarnă reprezintă 25-35% din producția de vară, nu 10% cum se vehiculează în mituri populare. Mai mult: panourile fotovoltaice funcționează mai eficient pe frig decât pe căldura extremă din iulie — câștigul de eficiență la 0°C ajunge la 5-9% peste puterea nominală STC (în funcție de tipul de celulă). Acest articol arată producția exactă lună de lună pentru România, ce se întâmplă cu zăpada și ceața, de ce frigul e prietenul panourilor și cum să gândești corect raportul vară-iarnă.
Pe larg: producția panourilor fotovoltaice iarna.
Pentru baterii: există subvenția AFM Casa Verde Baterii 2026 (până la 15.000 RON).
Cifrele Reale: Producție Lunară în România (5 kWp, București)
Datele de mai jos provin din PVGIS — baza oficială a Comisiei Europene pentru iradiere solară, calibrată pe 16 ani de date satelitare. Configurație simulată: sistem 5 kWp, panouri sud, înclinare 30°, pierderi totale 14% (invertor + cabluri + temperatură + soiling).
| Luna | Producție (kWh) | kWh / zi mediu | % din total anual |
|---|---|---|---|
| Ianuarie | 200-260 | 6-8 | 3-4% |
| Februarie | 280-360 | 10-13 | 4-5% |
| Martie | 520-580 | 17-19 | 8% |
| Aprilie | 620-680 | 21-23 | 9-10% |
| Mai | 720-780 | 23-25 | 11% |
| Iunie (vârf) | 750-800 | 25-27 | 11-12% |
| Iulie | 780-820 | 25-26 | 12% |
| August | 720-770 | 23-25 | 11% |
| Septembrie | 580-620 | 19-21 | 9% |
| Octombrie | 440-480 | 14-15 | 7% |
| Noiembrie | 230-290 | 8-10 | 3-4% |
| Decembrie (minim) | 180-230 | 6-7 | 3% |
| TOTAL anual | 5.800-6.300 kWh | ~16 kWh / zi | 100% |
Două observații: februarie produce deja aproape dublu față de decembrie (zilele se lungesc rapid și unghiul soarelui crește), iar decembrie nu e deloc zero — generează între 180 și 230 kWh, suficient pentru frigiderul, congelatorul și becurile LED ale unei case medii pentru o lună întreagă.
Raportul iarnă-vară: cele 3 luni de iarnă (decembrie, ianuarie, februarie) produc împreună ~700-880 kWh. Cele 3 luni de vară (iunie, iulie, august) produc ~2.250-2.390 kWh. Iarna = 38% din producția verii, nu 10%. Mitul „iarna scade 90%" vine din logica „zile scurte + nori = nimic" — care ignoră faptul că panourile produc și pe lumină difuză.
De Ce Panourile Funcționează MAI BINE pe Frig: Coeficientul de Temperatură
Iată partea contraintuitivă: panourile fotovoltaice produc mai mult la 0°C decât la 25°C. La fel cum un procesor de calculator funcționează mai bine cu cooler bun, celulele fotovoltaice își pierd eficiența pe măsură ce se încălzesc. Specificația tehnică se numește coeficient de temperatură și e listată în fișa tehnică a oricărui panou.
| Tip panou | Coeficient temperatură (Pmax) | Pierdere la 60°C (vară) | Câștig la 0°C (iarnă) |
|---|---|---|---|
| Mono PERC standard | -0,35% / °C | -12,3% | +8,75% |
| TOPCon n-type | -0,30% / °C | -10,5% | +7,5% |
| HJT (heterojuncțiune) | -0,26% / °C | -9,1% | +6,5% |
| SunPower Maxeon (premium) | -0,27% / °C | -9,5% | +6,75% |
| Panou policristalin vechi | -0,45% / °C | -15,75% | +11,25% |
Calculul concret pentru un panou mono PERC de 450 W: la temperatura de referință STC (25°C panou), produce 450 W la iradiere standard. Într-o zi de iulie cu 35°C în aer și 60°C pe panou, produce 450 × (1 - 0,123) = ~395 W. Într-o zi senină de ianuarie cu -5°C în aer și 0°C pe panou, produce 450 × 1,0875 = ~489 W. La iradiere identică, panoul produce cu ~24% mai mult în zi de iarnă senină decât în vârful verii.
De ce nu se vede asta în producția anuală? Pentru că iarna ai 8 ore de lumină vs 16 ore de lumină vara, plus iradierea solară instantanee e mai slabă (soarele e mai jos pe cer, lumina trece prin mai multă atmosferă). Câștigul din temperatură compensează parțial, dar nu integral, deficitul de iradiere.
Zăpada: Când Cade Singură și Când Trebuie să Intervii
Zăpada e îngrijorarea cea mai vizibilă, dar și cea mai exagerată. Pentru un sistem montat corect (înclinare 25-35°, suprafață sticlă tratată anti-aderentă), zăpada cade singură în 1-3 ore după ce iese soarele. Panourile generează căldură reziduală chiar și la -5°C atunci când primesc lumină, iar suprafața sticlă tratată permite alunecarea naturală.
| Înclinare panouri | Comportament zăpadă | Pierdere anuală producție |
|---|---|---|
| 14° (terasă plată cu rame mici) | Zăpada rămâne 1-3 zile | ~12,1% |
| 25-30° (acoperiș tipic RO) | Cade în 2-6 ore zi însorită | ~5% |
| 30-35° (optim RO) | Cade în 1-3 ore | 3-5% |
| 45-60° (winter tilt N Europa) | Auto-curățare aproape totală | 2-3% |
Curățarea manuală nu se recomandă în 95% din cazuri. Dacă urci pe acoperiș să dai zăpada cu lopata, riști: (1) microcrăpături în celule (invizibile, dar reduc producția cu 5-15%), (2) zgârieturi pe stratul anti-reflexiv (iarăși, pierdere permanentă de eficiență), (3) anularea garanției producătorului dacă folosești unelte abrazive, (4) accident pe acoperișul înghețat. Costul intervenției unei firme de curățare e 150-300 RON per intervenție, iar producția recuperată în 2-3 zile rămase din ninsoare e ~5-15 kWh = 5-15 RON. Matematica nu se închide.
Soluția corectă dacă zăpada nu cade după 48 ore însorite: perie cu coadă lungă (3-5 m) cu peri moi din silicon, fără să urci pe acoperiș, lucrând de la balcon sau din curte. Cost ~80-150 RON, durata utilă ani de zile. Niciodată lopată, răzuitor metalic sau apă caldă (șocul termic crapă sticla).
Cer Înnorat și Ceață: Cât Produc Panourile Fără Soare Direct
Mitul „nori = zero" vine din confuzia dintre lumină directă și lumină difuză. Panourile fotovoltaice produc din amândouă, dar la randamente diferite. Lumina difuză (cea care trece prin nori) e mai slabă, dar nu absentă.
| Condiții meteo | % din producție nominală | Exemplu (panou 450 W) |
|---|---|---|
| Soare direct, cer senin | 100% | ~450 W |
| Cer parțial înnorat (50%) | 60-80% | 270-360 W |
| Cer complet acoperit | 15-25% | 70-115 W |
| Ceață densă | 10-20% | 45-90 W |
| Ploaie ușoară + nori groși | 10-20% | 45-90 W |
| Furtună neagră | 3-8% | 15-35 W |
Pentru un sistem 5 kWp într-o zi de noiembrie cu cer complet înnorat, producția zilnică e ~3-5 kWh — suficient pentru frigider + congelator + iluminat + televizor o seară. Nu e neglijabil, dar nu e nici comparabil cu o zi senină de mai (când produci 25-30 kWh).
Bifaciale vs monofaciale în condiții difuze: panourile bifaciale (cu celule activate pe ambele fețe) câștigă semnificativ în zilele cu cer înnorat sau cu albedo ridicat (zăpadă pe sol). Studiul NREL în Portland (oraș cu 60% zile înnorate anual) a arătat +15% producție anuală pentru bifaciale vs monofaciale. În România, beneficiul e mai mic (mai puține zile înnorate), dar tot există: +5-10% pentru sisteme rezidențiale, +20-25% pentru sisteme cu albedo ridicat (acoperiș alb, zăpadă constantă, panouri ridicate de la sol).
Diferențe Regionale: De Ce Constanța Bate Suceava Iarna
România nu e omogenă în privința radiației solare. Diferența nord-sud e semnificativă mai ales iarna, când unghiul soarelui e foarte scăzut și fiecare grad de latitudine contează. Iradierea solară zilnică medie (kWh/m²/zi) pe luni-cheie:
| Luna | Constanța (sud-est) | București (centru-sud) | Cluj (nord-vest) | Suceava (nord) |
|---|---|---|---|---|
| Decembrie | 1,5-1,8 | 1,2-1,5 | 1,0-1,3 | 0,9-1,2 |
| Ianuarie | 1,7-2,0 | 1,4-1,7 | 1,2-1,5 | 1,1-1,4 |
| Februarie | 2,5-2,9 | 2,2-2,6 | 2,0-2,3 | 1,8-2,1 |
| Iunie (referință) | 6,0-6,5 | 5,5-6,0 | 5,2-5,7 | 5,0-5,5 |
Constanța are cu ~30-40% mai multă iradiere iarna decât Suceava. Pentru un sistem 5 kWp instalat în Suceava, producția anuală e cu ~12-15% mai mică decât același sistem instalat în Constanța — diferență care contează atunci când dimensionezi sistemul.
Concluzie practică pentru dimensionare: dacă ești în Suceava, Botoșani, Maramureș sau Bistrița și consumi mult energie iarna (pompă de căldură, încălzire electrică), trebuie să dimensionezi sistemul cu +15-20% capacitate suplimentară față de aceeași casă din sudul țării. În schimb, prosumatorii din Constanța, Brăila, Tulcea pot dimensiona la limita inferioară a estimării — surplusul vară va fi oricum semnificativ.
Cum Echilibrezi Vară-Iarnă: 3 Strategii Reale
Producția neuniformă vară-iarnă e o caracteristică naturală a fotovoltaicelor în România. Există 3 abordări care funcționează în practică, în funcție de profilul tău de consum:
1. Compensare anuală prin net metering (cea mai simplă)
Dacă nu ai baterie, surplusul masiv din mai-august (când produci 30+ kWh/zi și consumi 10) e injectat în rețea. Furnizorul îl creditează la kWh, iar iarna scoți acei kWh „virtuali" stocați. Sistemul funcționează atât timp cât suma anuală a producției ≥ suma anuală a consumului. Pentru o casă cu consum 4.500 kWh/an și sistem 5 kWp (producție 6.500 kWh/an), echilibrul anual e profitabil chiar dacă iarna importi din rețea.
2. Stocare în baterie (autonomie iarnă)
Dacă vrei să maximizezi autoconsum și să eviți noile penalizări de dezechilibre din OUG 2026, o baterie de 10-15 kWh îți permite să stochezi producția zilei pentru consumul nopții — chiar și în lunile de iarnă cu 5-10 kWh/zi. Autoconsumul crește de la 25-35% (fără baterie) la 70-85% (cu baterie). Programul Casa Verde Baterii 2026 acordă 8.000 – 15.000 RON (subvenție pe trepte de capacitate, valori în consultare publică), ceea ce face ROI-ul atractiv (4-6 ani).
3. Hibrid PV + pompă de căldură (echilibru consum)
Soluția cea mai elegantă pentru iarnă: pompa de căldură consumă mult electric iarna (3.000-6.000 kWh sezon de încălzire) — exact când panourile produc puțin. Asta poate părea contraproductiv, dar combinația face matematica perfectă: vara surplusul PV se injectează în rețea (sau încarcă boiler termodinamic), iarna pompa consumă energie ieftină din rețea. Anual, pompa + PV reduc factura combinată gaze + electric cu 60-80% față de gaze + electric clasic.
Date Agregate România: Ce Confirmă Piața
La finalul anului 2025, ANRE raporta peste 230.000 de prosumatori conectați la rețea, cu o capacitate instalată cumulată estimată în zona 2.500–3.000 MW — o creștere puternică față de anii anteriori. Datele publice Transelectrica și ANRE confirmă, în linii mari, tiparul:
- Producție FV instant la vârf de vară: peste 1.500 MW în zilele senine de iunie-iulie (date orientative Transelectrica, valoarea exactă variază lunar)
- Producția medie iarnă (dec-feb) per sistem rezidențial 5 kWp: 280-380 kWh/lună
- Producția medie vară (iun-aug) per sistem rezidențial 5 kWp: 720-820 kWh/lună
- Doar 12% din prosumatori au stocare — restul de 88% folosesc compensarea anuală cu rețeaua
- Numărul de prosumatori a continuat să crească și iarna (10.000+ instalări/lună chiar în decembrie-februarie 2024-2025) — semn că oamenii nu mai cred mitul „așteaptă primăvara"
6 Mituri Demontate cu Cifre
| Mit popular | Realitate factuală |
|---|---|
| „Iarna nu produc nimic" | Decembrie: 220-260 kWh / lună pentru 5 kWp = 7-9 kWh / zi (suficient pentru frigider + congelator + iluminat 24h) |
| „Iarna producția scade 90%" | Scade cu 60-65%, NU 90%. Iarna = 38% din producția verii |
| „Trebuie să curăț zăpada manual" | FALS în 95% cazuri pentru înclinare ≥30°. Zăpada cade singură în 1-3 ore. Curățarea manuală face mai mult rău (microcrăpături) |
| „Frigul strică panourile" | INVERS — frigul crește eficiența cu 5-7% la 0°C vs 25°C STC. Panourile suportă -40°C la +85°C în spec tehnic |
| „Ceața = zero producție" | 15-25% din producția nominală în overcast complet. O zi de noiembrie ceațoasă produce ~3-5 kWh pentru 5 kWp |
| „Vara e singurul sezon profitabil" | FALS. Compensare anuală + tarife mari iarna fac iarna chiar mai valoroasă pe kWh injectat în 2026 |
Întrebări Frecvente
Cât produc panourile în decembrie pentru o casă din București?
Sistem 5 kWp orientat sud, înclinare 30°: 220-260 kWh în decembrie, adică 7-8 kWh/zi mediu. Suficient pentru consumul de bază (frigider, congelator, iluminat LED, internet) al unei case de 100 m². Nu acoperă încălzire electrică sau pompă de căldură fără import suplimentar din rețea.
Trebuie să schimb înclinarea panourilor pe sezoane?
În principiu nu — sistemele rezidențiale au înclinare fixă optimizată pentru întregul an (30-35° în România). Schimbarea sezonieră (sisteme cu rame ajustabile) crește producția cu doar 5-8% anual și costă mai mult decât beneficiul pe 10 ani. Excepție: sisteme off-grid în munte unde fiecare kWh iarnă contează.
Bateria mea va fi distrusă de frig dacă o țin pe terasă?
Bateriile LiFePO4 funcționează între -20°C și +60°C, dar își pierd 30-40% din capacitate sub 0°C. Dacă bateria e expusă la temperaturi sub -10°C constant, recomandarea fermă e instalare în interior (garaj, hol tehnic, beci) sau cumpărare model cu încălzire integrată (Sigenergy SigenStor, BYD HVS, Pylontech US5000).
Cât economisesc anual cu un sistem 5 kWp în România?
Pentru o casă cu consum 4.500 kWh/an, sistem 5 kWp (producție 6.500 kWh/an) și tarif 1,40 RON/kWh: economie anuală ~6.300-7.500 RON (după compensarea cu surplusul vândut în rețea, post-OUG 2026). Amortizare investiție ~4-6 ani, durata utilă 25+ ani.
Pot folosi panourile fără rețea (off-grid) iarna?
Tehnic da, practic foarte greu. Producția de iarnă (7-9 kWh/zi în decembrie) e mult sub consumul mediu al unei case (15-20 kWh/zi). Off-grid funcțional iarna în România cere: sistem 8-10 kWp + baterii 30+ kWh + generator backup. Costul total: 100.000-150.000 RON. Pentru 95% din români, sistem on-grid (cu rețea) + baterie mică e mult mai eficient.
Vrei Să Vezi Ce Produce un Sistem la Casa Ta?
Calculul exact pentru locația ta (oraș, orientare acoperiș, consum casă) cere date specifice. Configuratorul GreenLead îți generează în 2 minute o estimare reală bazată pe: locație GPS, suprafață acoperiș disponibilă, consum lunar curent, profil utilizare (zi/seară). Vezi producție lunară previzionată, economie anuală, recomandare capacitate optimă și 3 oferte de la instalatori verificați.
Articole conexe: Cum calculezi amortizarea bateriei post-OUG dezechilibre · Ce capacitate baterie alegi: 5/10/15 kWh · Asigurare panouri fotovoltaice 2026
Actualizat: 15 mai 2026. Surse: PVGIS (Joint Research Centre EU), Transelectrica - Operatorul de Transport și Sistem, ANRE, studii NREL, fișe tehnice JinkoSolar, JA Solar, LONGi, SunPower Maxeon. Datele de producție lunară sunt simulări PVGIS pentru sistem 5 kWp, panouri sud, înclinare 30°, pierderi 14%, calibrate pe 16 ani date satelitare. Pentru estimare exactă pentru locația ta, rulează simularea pe re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools/en/tools.html.