Încărcare din surplus fotovoltaic: cum setezi wallbox-ul să tragă doar energia „gratis”

Ai panouri pe casă, ai o mașină electrică și ai văzut în aplicația invertorului cum, la prânz, curentul pleacă în rețea în timp ce mașina stă în curte. Ideea e simplă: wallbox-ul să încarce doar din energia care altfel ar pleca afară. Practica e mai puțin simplă. Wallbox-ul trebuie să știe în fiecare secundă cât surplus ai, mașina are un curent minim sub care nu încarcă, iar bateria casei vrea și ea aceeași energie.

Mai jos găsești lanțul tehnic, modurile de încărcare, cât surplus prinzi vara și iarna pe 5–8 kWp, prioritățile baterie–mașină, testele de punere în funcțiune și când e mai bine să injectezi.

Ce înseamnă surplus (nu e magie)

Surplusul nu e „toată producția panourilor”. E ce rămâne după ce casa și-a luat partea: frigiderul, boilerul, aerul condiționat, mașina de spălat, pompa de căldură. Dacă panourile produc 5 kW și casa consumă 1,5 kW, surplusul e 3,5 kW. Dacă pornește cuptorul de 2 kW, surplusul scade la 1,5 kW, chiar dacă cerul nu s-a schimbat deloc.

Deci surplusul se schimbă de la o secundă la alta și trebuie măsurat, nu ghicit. Fără o măsurătoare la punctul de racord, „încărcarea din surplus” e doar o setare manuală: alegi 8 A și speri că nu tragi din rețea.

Dacă vrei imaginea generală a combinației mașină + panouri (dimensionare, tipuri de stații, costuri), o găsești în ghidul stației de încărcare cu panouri fotovoltaice. Aici intrăm doar în partea de reglaj.

Lanțul tehnic: de la contor la wallbox

Orice sistem de încărcare din surplus, indiferent de marcă, are aceiași trei pași:

1. Măsurarea. Un contor inteligent bidirecțional sau clești de curent (CT) montați pe alimentarea casei văd în timp real dacă energia intră din rețea sau iese spre ea. Uneori invertorul are deja propriul contor (smart meter) la punctul de racord.
2. Referința de putere. Cineva calculează „cât am în plus acum”: invertorul, un EMS (sistem de management al energiei) separat sau chiar wallbox-ul. Valoarea ajunge la wallbox prin Modbus, printr-o interfață de date (API) sau, la soluțiile simple, printr-un releu.
3. Modularea. Wallbox-ul îi comunică mașinii, prin semnalul de control din cablu, cât curent are voie să tragă. Mașina se adaptează. Când surplusul crește, curentul urcă; când scade, curentul coboară.

Trei arhitecturi se întâlnesc des:

Minimul de ~6 A / ~1,4 kW: de ce clipește releul

Standardul de încărcare AC are un curent minim: în jur de 6 A. Sub această valoare, multe mașini nu acceptă încărcarea. Pe monofazat, 6 A × 230 V înseamnă aproximativ 1,4 kW. Pe trifazat, cu toate cele trei faze active, minimul devine 6 A × 230 V × 3 ≈ 4,1 kW (estimare, calcul la 230 V pe fază).

Într-o zi cu nori trecători, surplusul oscilează între 1 și 3 kW. De fiecare dată când coboară sub 1,4 kW, wallbox-ul în modul „doar surplus” oprește încărcarea, apoi o repornește. Auzi releul clănțănind. Asta uzează contactorul, iar unele mașini, după prea multe întreruperi, nu mai reiau încărcarea până nu scoți cablul. Ghidul de la EnergieAcasa consideră exagerate aproximativ 40 de cicluri pe oră. Soluțiile bune au trei protecții:

• Histerezis: pornește la un prag mai mare (de exemplu 1,6–1,8 kW) și oprește la unul mai mic, ca să nu oscileze în jurul aceleiași valori.
• Întârziere: așteaptă câteva minute de surplus stabil înainte de pornire și câteva minute de deficit înainte de oprire.
• Comutare 1/3 faze: unele wallbox-uri trec automat pe o singură fază când surplusul e mic (minim ~1,4 kW) și pe trei faze când e mare. Fără această funcție, un wallbox trifazat are nevoie de ~4,1 kW surplus ca să pornească (estimare), ceea ce exclude multe ore din zi.

Moduri de încărcare: doar surplus, hibrid, boost, programat

Producătorii le dau nume diferite („PV mode”, „Solar”, „Eco-Smart”, „Eco”), dar în spate sunt aproape mereu aceleași patru logici:

Pentru majoritatea familiilor merge „doar surplus” ca mod implicit, cu o țintă minimă programată (de exemplu 50% la 7 dimineața). Mașina profită de soare, iar în săptămânile proaste nu rămâi fără autonomie. Boost-ul e butonul de urgență.

Un wallbox de 22 kW nu aduce nimic în plus la încărcarea din surplus: la 3–5 kW surplus contează că stația coboară fin până la 6 A. Diferențele de preț între 7,4, 11 și 22 kW le găsești în articolul despre prețul unui wallbox acasă, cu montaj.

Vara vs iarna: cât surplus prinzi realist

În România, un kWp instalat produce anual în jur de 1.100–1.350 kWh, conform ghidului EnergieAcasa. Problema e că producția nu e împărțită egal pe luni. Același ghid dă pentru un acoperiș de 6 kWp aproximativ 25–35 kWh pe o zi bună de iulie și doar 2–6 kWh pe o zi de ianuarie, pentru tot acoperișul.

Am scalat aceste valori la 5 și 8 kWp. Ipoteze: casa consumă 0,5–1,5 kW la prânz, mașina e acasă între 10:00 și 16:00 și consumă în jur de 20 kWh la 100 km. Toate cifrele din tabel sunt estimări, nu garanții:

Concluzia: încărcarea din surplus e o strategie de aprilie–septembrie. Iarna, producția abia acoperă casa, mai ales cu pompă de căldură, așa că wallbox-ul trece pe modul programat.

În plus, mașina trebuie să fie acasă când e soare. Dacă lipsește 7:30–18:00, surplusul ajunge în rețea sau în bateria casei, iar atunci contează compensarea (vezi mai jos). Dacă încă dimensionezi acoperișul și vrei să incluzi și mașina în calcul, citește câți kWp îți trebuie pentru casă și mașină electrică.

Bateria casei vs mașina: matrice de priorități

Cu baterie de stocare, la prânz ambele vor surplusul. Fără o regulă clară, fie wallbox-ul vede „zero export” (bateria absoarbe tot) și nu pornește, fie mașina ia totul și bateria casei rămâne goală pentru seară.

O baterie de casă îți aduce valoare doar dacă se golește în fiecare seară. Mutarea unui kWh din prânz în seară valorează în jur de 0,75 lei (estimare), adică aproximativ 750–1.000 lei pe an pentru o baterie de 10 kWh ciclată zilnic (estimare). Mașina, în schimb, are o baterie mult mai mare și de obicei nu trebuie umplută azi. De aici reiese matricea:

Două reguli tehnice care previn majoritatea problemelor:

• Interzice descărcarea bateriei casei în mașină, cu excepția cazului în care o vrei explicit. Majoritatea invertoarelor hibride au o setare de tip „nu descărca bateria pentru wallbox”.
• O singură „minte” decide: fie invertorul comandă wallbox-ul, fie un EMS le comandă pe amândouă.

Compatibilitatea cu ecosistemul invertorului

Producători de invertoare precum Huawei, Fronius, SMA, SolarEdge sau Victron au wallbox-uri proprii sau liste de stații compatibile (exemple, nu un clasament). Contează doar dacă invertorul tău și wallbox-ul tău vorbesc aceeași limbă.

Ce verifici înainte să cumperi wallbox-ul:

1. Lista de compatibilitate din fișa tehnică a wallbox-ului sau din documentația invertorului. Ai nevoie de modelul exact al invertorului și al contorului, nu doar de marcă.
2. Protocolul de comunicare: Modbus TCP, Modbus RTU, OCPP, interfață proprie. Dacă wallbox-ul și invertorul nu au un protocol comun, ai nevoie de clești CT pe wallbox sau de un EMS separat.
3. Dacă poate modula fin de la 6 A în pași mici (ideal 1 A), nu doar on/off.
4. Comutarea 1/3 faze, dacă ai racord trifazat și un acoperiș mic.

Teste la punerea în funcțiune: ziua și noaptea

La punerea în funcțiune (PIF), parcurge cu instalatorul lista de mai jos. Durează puțin și te scapă de luni de setări greșite.

Testul de zi (cu soare)

1. Mașina conectată, mod „doar surplus”. Încărcarea pornește doar când surplusul trece de pragul setat, nu imediat.
2. Pornești un consumator mare (cuptor, fierbător). Curentul de încărcare scade în câteva secunde, iar exportul spre rețea nu devine import.
3. Oprești consumatorul. Curentul crește înapoi.
4. Simulezi un nor (sau aștepți unul). Încărcarea coboară la 6 A și, dacă e cazul, se oprește după întârzierea setată, nu instant.
5. Cu baterie de casă: verifici că ordinea de prioritate setată (bateria întâi sau mașina întâi) chiar se respectă.
6. Verifici că bateria casei NU se descarcă în mașină, dacă nu ai cerut asta.

Testul de noapte (gestionarea sarcinii, DLM)

1. Mod boost sau programat. Pornești simultan consumatori mari în casă. Wallbox-ul reduce curentul, ca siguranța generală să nu sară.
2. Verifici că limita maximă setată în wallbox corespunde puterii aprobate în avizul de racordare, nu puterii maxime a stației.
3. Programarea orară pornește la ora setată și se oprește la ținta de încărcare.

Testul de fail-safe

1. Se deconectează cablul de date de la contor / clești sau se oprește Wi-Fi-ul. Wallbox-ul trebuie să treacă pe un curent sigur (minim sau oprire), nu să rămână la curentul maxim.
2. Se reconectează. Încărcarea din surplus reia singură.
3. Ceri instalatorului să noteze în procesul-verbal valorile setate: praguri, întârzieri, limită maximă, comportament fail-safe.

Când e mai bine să injectezi decât să încarci

Încărcarea din surplus nu e întotdeauna cea mai bună alegere economică. Depinde de cum se compensează energia injectată.

După Legea 160/2026 (care modifică Legea 123/2012, aplicabilă din 26 iulie 2026), prosumatorii până la 200 kW au compensare cantitativă 1:1, lunară, garantată până la 31 decembrie 2030. Reportarea pe 24 de luni nu mai există. Prosumatorii mici sunt și exceptați de la costurile de dezechilibru. Practic, un kWh injectat la prânz îți acoperă un kWh consumat din rețea seara, în aceeași lună.

Ce înseamnă asta pentru wallbox:

• Dacă în luna respectivă consumi din rețea cel puțin cât injectezi, încărcarea mașinii la prânz sau noaptea iese cantitativ cam la fel. Mașina nu trebuie să stea acasă la soare doar ca să „prindă” surplusul. O poți încărca seara, pe program, fără stres.
• Dacă injectezi mult mai mult decât consumi într-o lună (tipic iunie–august, pe acoperișuri mari), surplusul de peste consumul lunii nu mai are ce compensa în acea lună. Atunci fiecare kWh pus direct în mașină valorează mai mult decât unul trimis în rețea.
• Pe orele cu prețuri negative, la prânzurile de vară, rețeaua nu are nevoie de energia ta. Consumul local, în mașină sau baterie, e atunci cea mai sănătoasă opțiune pentru tine și pentru sistem. Contextul îl găsești în articolul despre prețurile negative la prânz.

Și o precizare despre bani: nu există la această dată un program național AFM dedicat wallbox-urilor pentru persoane fizice, iar programul Rabla nu este o subvenție pentru wallbox. Dacă cineva îți promite „wallbox decontat prin Rabla”, cere-i sursa oficială.

Întrebări frecvente

Orice wallbox poate încărca din surplus?

Nu. Wallbox-ul trebuie să poată modula curentul pornind de la ~6 A și să primească o măsurătoare a surplusului: de la invertor, de la un contor inteligent, de la clești CT proprii sau de la un EMS. Un wallbox simplu, fără comunicație și fără clești, încarcă doar la o valoare fixă setată manual, care nu urmărește soarele.

Ce putere PV îmi trebuie?

Ca să ai ore întregi peste pragul minim de ~1,4 kW (monofazat) după consumul casei, un acoperiș de 5–8 kWp e un punct de plecare rezonabil. Pe o zi senină de vară asta înseamnă în jur de 6–22 kWh pentru mașină, adică 30–110 km (estimare). Pentru încărcare trifazată fără comutare de faze, pragul urcă la ~4,1 kW (estimare), deci ai nevoie de un acoperiș mai mare.

Bateria și mașina pot lua surplusul simultan?

Da, dacă un singur sistem (invertorul sau un EMS) decide cum împarte puterea. Cel mai des se setează bateria casei prima, până la 80–90%, și mașina din restul surplusului. Dacă wallbox-ul și invertorul decid separat, se pot „certa” pe același kW, iar mașina poate să nu pornească niciodată.

Merge iarna?

Foarte puțin. Pe o zi de ianuarie, un acoperiș de 6 kWp produce doar 2–6 kWh în total, iar casa consumă de obicei tot. Iarna treci wallbox-ul pe încărcare programată, noaptea, și lași modul „doar surplus” pentru perioada aprilie–septembrie.

Am nevoie de EMS separat?

Nu, dacă wallbox-ul e compatibil direct cu invertorul tău și ai doar panouri, baterie și mașină. Un EMS separat se justifică atunci când echipamentele vin de la producători diferiți fără protocol comun sau când vrei să coordonezi și pompa de căldură și boilerul. Orientativ, contorul plus integratorul costă 500–2.500 lei, plus 300–1.000 lei configurarea, conform ghidului EnergieAcasa (valori orientative, nu oferte).

Ce e fail-safe-ul?

Fail-safe e comportamentul wallbox-ului când pierde măsurătoarea surplusului (cablu de date căzut, Wi-Fi oprit, contor defect). Corect este ca stația să coboare la curentul minim sau să se oprească, nu să rămână la 32 A și să tragă din rețea fără control. Ceri să fie testat la punerea în funcțiune și trecut în procesul-verbal.

Articole conexe

• Wallbox acasă: preț stație de încărcare și montaj în 2026
• Câți kWp îți trebuie pentru casă și mașină electrică
• Stație de încărcare la bloc și asociația de proprietari

Concluzie

Încărcarea din surplus funcționează bine dacă se îndeplinesc trei condiții: o măsurătoare corectă la punctul de racord, un wallbox care modulează fin de la 6 A și o singură logică ce decide între baterie și mașină. Vara, pe 5–8 kWp, poți pune zilnic în mașină zeci de kilometri din soare (estimare). Iarna, aproape nimic, iar asta e normal.

Cu compensare lunară 1:1, încărcarea noaptea e aproape la fel de bună; surplusul face diferența în lunile în care produci mult peste consum. Dacă abia dimensionezi sistemul, include mașina în calcul de la început.

Actualizat: 19 octombrie 2026. Surse: EnergieAcasa — încărcare din surplus fotovoltaic, e-Mobility — valorificarea surplusului de energie electrică, EnergieAcasa — subvenții stații de încărcare 2026, Legea 160/2026 (MO 603 din 23.07.2026), ANRE. Cifrele marcate „estimare” sunt calcule orientative, nu oferte.