Cea mai mare temere a oamenilor care trec la pompă de căldură este factura din ianuarie. Și e o temere justificată: o casă de 120 mp cu pompă de căldură poate consuma 900–1.100 kWh într-o lună de iarnă, ceea ce la 1,63 lei/kWh înseamnă 1.470–1.790 de lei. În acest articol nu spunem că fotovoltaicele fac factura să dispară — iarna produc puțin, e un fapt. Arătăm însă exact cum arată factura lună de lună într-o casă cu pompă de căldură plus sistem fotovoltaic, ce procent acoperă realist panourile în fiecare lună rece și, mai important, ce reglaje de operare fac diferența de câteva sute de lei pe lună.
Cât consumă efectiv o pompă de căldură, lună de lună
Ipoteze: casă de 120 mp, izolație medie, încălzire în pardoseală, pompă aer-apă cu SCOP sezonier de 3,5, necesar termic total de 15.000 kWh pe sezon.
| Luna | Necesar termic | Consum electric pompă | Cost fără fotovoltaice |
|---|---|---|---|
| Octombrie | ~1.200 kWh | ~300 kWh | ~489 lei |
| Noiembrie | ~2.200 kWh | ~600 kWh | ~978 lei |
| Decembrie | ~3.100 kWh | ~910 kWh | ~1.483 lei |
| Ianuarie | ~3.500 kWh | ~1.060 kWh | ~1.728 lei |
| Februarie | ~2.800 kWh | ~830 kWh | ~1.353 lei |
| Martie | ~1.700 kWh | ~450 kWh | ~734 lei |
| Aprilie | ~500 kWh | ~140 kWh | ~228 lei |
La consumul pompei se adaugă consumul casnic obișnuit — 250–350 kWh pe lună. De aici vin facturile de peste 1.700 de lei în ianuarie, despre care se vorbește pe grupurile de proprietari.
Ce schimbă fotovoltaicele, lună de lună
Sistem de 8 kW, orientare sudică. Producția reală și cât din ea poate fi folosită efectiv pentru pompă:
| Luna | Producție PV 8 kW | Acoperire consum total | Factură estimată |
|---|---|---|---|
| Octombrie | ~800 kWh | ~90% | ~95 lei |
| Noiembrie | ~440 kWh | ~50% | ~700 lei |
| Decembrie | ~310 kWh | ~26% | ~1.435 lei |
| Ianuarie | ~350 kWh | ~26% | ~1.630 lei |
| Februarie | ~510 kWh | ~44% | ~1.110 lei |
| Martie | ~880 kWh | ~95% | ~75 lei |
Concluzia onestă: în decembrie și ianuarie, fotovoltaicele acoperă doar aproximativ un sfert din consum. Nu fac minuni în miezul iernii. Dar acoperă aproape integral octombrie, martie și aprilie, iar pe tot sezonul rece reduc costul cu 30–40%.
Compensarea intervine la nivel anual: surplusul masiv din aprilie–septembrie compensează deficitul din decembrie–ianuarie. Din acest motiv, sistemul se dimensionează pe consumul anual, nu pe cel de iarnă — subiect detaliat în articolul despre câți kW de fotovoltaice îți trebuie pentru pompa de căldură.
Cinci reglaje care taie sute de lei pe lună
Aici e partea pe care puțini o fac și care produce cele mai mari diferențe. Nu costă nimic, doar configurare corectă.
1. Curba de încălzire, coborâtă cât permite confortul
Fiecare grad în minus pe temperatura de tur crește COP-ul cu aproximativ 2–3%. Diferența dintre un tur setat la 45°C și unul la 35°C, într-o casă cu încălzire în pardoseală, poate însemna 20–25% din consumul pompei. Majoritatea instalatorilor lasă setări conservatoare la punerea în funcțiune. Coboară treptat, câte un grad pe săptămână, până simți limita de confort.
2. Funcționare continuă, nu în cicluri pornit-oprit
O pompă de căldură e cea mai eficientă când funcționează constant, la putere redusă. Setările de tip „pornește la 20°C, oprește la 22°C" produc cicluri scurte care consumă mai mult și uzează compresorul. Într-o casă cu inerție termică mare, funcționarea continuă la temperatură joasă e vizibil mai ieftină.
3. Programarea apei calde în orele de producție solară
Prepararea apei calde menajere consumă mult și, spre deosebire de încălzire, poate fi mutată în timp. Programeaz-o între 11:00 și 15:00, când panourile produc maximum, chiar și iarna. Economie estimată: 15–20% din consumul pentru apă caldă.
4. Supraîncălzire ușoară în orele cu soare
Cu un rezervor tampon (puffer) sau folosind masa termică a șapei, poți „încărca" casa cu 1–1,5°C în plus între 11:00 și 15:00, când produci din panouri, și reduce funcționarea seara, când energia din rețea e cea mai scumpă. Intervalul 18:00–22:00 este exact vârful național de consum, când sistemul importă masiv și prețul e maxim.
5. Bateria, folosită pentru vârful de seară
Pentru o casă cu pompă de căldură, bateria recomandată e de 15 kWh. Nu îți acoperă toată noaptea în ianuarie, dar acoperă 3–4 ore de funcționare a pompei exact în intervalul cel mai scump, plus consumul casnic de seară. Iarna, poate fi reîncărcată și din rețea, la tarif de noapte, dacă invertorul permite programare orară.
Cum dimensionezi corect pentru o casă cu pompă de căldură
| Suprafață casă | Consum anual total estimat | Sistem PV recomandat | Baterie |
|---|---|---|---|
| 80–100 mp | ~7.500 kWh | 6–7 kW | 10 kWh |
| 110–140 mp | ~9.500 kWh | 8–9 kW | 15 kWh |
| 150–200 mp | ~13.000 kWh | 10–12 kW | 15–20 kWh |
Atenție: aceste dimensiuni presupun branșament trifazat, obligatoriu peste 5 kW instalați. Verifică puterea aprobată în contractul de furnizare înainte de a comanda.
Întrebări frecvente
Chiar rămâne factura de 1.600 lei în ianuarie, chiar și cu panouri?
În luna cea mai grea, da, factura rămâne consistentă — fotovoltaicele acoperă în jur de un sfert din consum. Compensarea vine la nivel anual: surplusul din lunile calde reduce costul total pe an cu 60–75%. Cine îți promite factură zero în ianuarie te induce în eroare.
Merită totuși fotovoltaicele dacă am pompă de căldură?
Da, mai mult decât la o casă obișnuită — pentru că ai un consum anual mult mai mare pe care să îl acoperi. Amortizarea unui sistem de 8–10 kW la o casă cu pompă de căldură este de regulă mai scurtă decât la o casă cu consum mic, tocmai pentru că autoconsumul e ridicat.
Ce se întâmplă dacă pică curentul iarna?
Pompa se oprește, ca orice sistem de încălzire care depinde de electricitate — inclusiv centrala pe gaz, care are nevoie de curent pentru pompa de circulație. Cu un sistem hibrid cu baterie și tablou de circuite esențiale, poți menține funcționarea o perioadă limitată. Detalii în articolul despre riscul de blackout și protecția casei.
Cât de mult contează izolația?
Decisiv. Necesarul termic din calculul de mai sus, de 15.000 kWh, poate urca la 25.000 kWh într-o casă neizolată — adică factura din ianuarie devine peste 2.700 de lei. Ordinea corectă a investițiilor e izolație, apoi sistem de încălzire, apoi producție proprie.
E mai bine cu radiatoare sau cu încălzire în pardoseală?
În pardoseală, clar. Funcționează la temperaturi de tur mult mai mici (30–38°C față de 50–60°C la radiatoare), ceea ce crește semnificativ COP-ul. Cu radiatoare clasice, SCOP-ul real poate coborî la 2,5, adică un consum cu 40% mai mare. Detalii în ghidul despre pompa de căldură cu încălzire în pardoseală.
Cât costă întreținerea anuală?
Între 400 și 900 de lei pe an pentru revizia pompei, plus 200–500 de lei pentru verificarea sistemului fotovoltaic. Ambele sunt semnificativ mai mici decât reviziile și reparațiile unei centrale pe combustibil solid.
Articole conexe
- Cost încălzire iarna 2026-2027: comparație pe 5 sisteme
- Pompă de căldură cu panouri fotovoltaice: economii combinate
- Pregătirea pompei de căldură pentru iarnă: checklist
Concluzie
O casă cu pompă de căldură și fotovoltaice nu are factură zero în ianuarie — are o factură de circa 1.600 de lei în luna cea mai grea și de sub 100 de lei în octombrie și martie. Pe tot sezonul rece, sistemul reduce costul cu 30–40%, iar pe an întreg cu 60–75%.
Diferența cea mai mare nu o face însă numărul de panouri, ci reglajele: curba de încălzire coborâtă, funcționarea continuă la temperatură joasă, apa caldă programată în orele cu soare și bateria folosită pentru vârful de seară. Sunt setări care nu costă nimic și care taie sute de lei în fiecare lună de iarnă.
Actualizat: 23 august 2026. Surse: ANRE, PVGIS pentru estimările de producție, date tehnice ale producătorilor de pompe de căldură. Cifrele sunt orientative pentru o casă de 120 mp cu izolație medie; rezultatul real depinde de izolație, zonă climatică, tip de emisie termică și obiceiuri de utilizare.