Ce este agrivoltaica și de ce contează pentru fermierii români
Imaginează-ți că pe același hectar de pământ recoltezi grâu, crești legume sau pășunezi animale — și, în același timp, produci energie electrică vândută în rețea. Aceasta este esența agrivoltaicii: utilizarea duală a terenului agricol pentru producție fotovoltaică și agricolă simultan. Conceptul nu mai este un experiment de laborator. În 2026, agrivoltaice România este un subiect activ în proiecte pilot, cercetare universitară și discuții de finanțare AFIR — iar fermierii care acționează acum pot obține un avantaj semnificativ față de concurență.
Termenul provine din combinarea cuvintelor „agricultură" și „fotovoltaic". Spre deosebire de parcurile solare clasice — care scot definitiv terenul din circuitul agricol — sistemele agrivoltaice sunt proiectate special pentru a permite activitatea agricolă să continue sub sau între rândurile de panouri. Studiile europene recente (Fraunhofer ISE, Universitatea Hohenheim) indică eficiențe combinate ale utilizării terenului cu 60–80% mai mari față de folosirea exclusivă agricolă sau exclusiv fotovoltaică — un indicator denumit Land Equivalent Ratio (LER).
Cum funcționează: cele trei tipuri principale de sisteme agrivoltaice
Nu există o singură configurație de sistem agrivoltaic. Alegerea depinde de tipul culturii, relief, puterea instalată dorită și bugetul disponibil. Iată cele trei arhitecturi folosite frecvent în Europa și adaptabile condițiilor din România:
1. Panouri înălțate (elevated agrivoltaics)
Panourile sunt montate pe structuri metalice la înălțime de 4–6 metri deasupra solului. Utilajele agricole (tractoare, combine) trec liber pe dedesubt, iar culturile beneficiază de umbră parțială în zilele toride — fapt care reduce stresul hidric al plantelor cu până la 30% în perioadele caniculare, conform studiilor din sudul Europei. Această configurație este potrivită pentru cereale, leguminoase și culturi energetice.
2. Panouri verticale bifaciale (agrivoltaice verticale)
Panourile bifaciale sunt montate vertical, orientate est-vest, la distanțe regulate de 8–12 metri. Configurația captează lumina dimineții și seara, distribuind mai uniform producția pe parcursul zilei, și lasă culoarele de teren complet libere pentru mecanizare. Avantajul major: rezistență sporită la vânt și integrare naturală cu culturile de rând (porumb, floarea-soarelui, soia).
3. Sere fotovoltaice (greenhouse agrivoltaics)
Panourile semi-transparente sau celulele fotovoltaice organice înlocuiesc (parțial sau total) acoperișul serelor tradiționale. Cultura crește în interior, protejată de intemperii, iar energia produsă alimentează sistemele de irigare, iluminat și climatizare ale serei. Soluție cu investiție mai ridicată, dar cu randament combinat (energie + producție vegetală premium) foarte atractiv pentru legumicultori și floricultorii comerciali.
Beneficiile concrete pentru fermierii din România
Agrivoltaica nu este doar o soluție de producere a energiei — este un instrument de diversificare a veniturilor și reziliență climatică pentru exploatațiile agricole. Iată principalele avantaje și ordinul de magnitudine al impactului, bazate pe date din proiecte europene operaționale:
| Beneficiu | Impact estimat | Cultură / context |
|---|---|---|
| Randament combinat teren (LER) | +60–80% față de utilizare unică | Cereale, leguminoase, pășune |
| Reducere consum apă irigare | 20–35% mai puțin | Legume, fructe de pădure, viță-de-vie |
| Venit suplimentar din energie | 800–2.500 €/ha/an (estimat) | Depinde de puterea instalată și prețul energiei |
| Protecție grindină și brumă | Reducere semnificativă pierderi | Fructe, legume, culturi sensibile |
| Autonomie energetică fermă | 50–100% autoconsum posibil | Ferme cu irigare, depozite frigorifice, procesare |
Un aspect adesea subestimat: panourile înălțate reduc evaporarea solului și creează un microclimat mai stabil sub ele. În verile tot mai secetoase din sudul și estul României, acest efect poate face diferența dintre o recoltă profitabilă și una compromisă. Agrivoltaica devine astfel și o măsură de adaptare la schimbările climatice, nu doar o sursă de venit.
Proiecte și inițiative agrivoltaice în România în 2026
România pornește mai târziu față de Germania, Franța sau Japonia în domeniul agrivoltaicii, dar semnalele din mediul academic și investițional sunt clare. Cel mai citat proiect autohton este AgriCloud, un consorțiu în care Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMV) are un rol central. Proiectul vizează dezvoltarea unui portofoliu de capacitate agrivoltaică la scară relevantă industrial — cifrele vehiculate în presa de specialitate menționează un potențial de ordinul sutelor de megawați în diverse faze de planificare. Detaliile exacte ale capacității și stadiul actual al autorizațiilor sunt în curs de clarificare publică, deci este prudent să urmăriți comunicatele oficiale USAMV și ale Ministerului Agriculturii.
La nivel european, România beneficiază de un cadru favorabil prin Regulamentul UE privind energia din surse regenerabile (RED III), care recunoaște explicit agrivoltaica ca tehnologie prioritară și permite statelor membre să integreze aceste sisteme în schemele de sprijin pentru agricultori. Aceasta deschide calea pentru finanțare prin Planul Național Strategic 2023–2027 administrat de AFIR.
Finanțare AFIR și fonduri europene pentru sisteme agrivoltaice
Finanțarea este, în 2026, cel mai important factor care determină viteza de adoptare a agrivoltaicii în România. Vestea bună: există mai multe căi de acces la fonduri nerambursabile și împrumuturi avantajoase.
AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) administrează fonduri europene destinate fermierilor prin Planul Național Strategic. Măsurile relevante pentru sisteme fotovoltaice și agrivoltaice pe ferme includ investiții în modernizarea exploatațiilor agricole și producerea de energie din surse regenerabile pentru autoconsum. Bugetele și condițiile de eligibilitate variază pe sesiuni de depunere — verificați schema AFIR pentru energie actualizată înainte de a demara documentația.
Pe lângă AFIR, fermierii pot accesa:
- Fondul de Modernizare — scheme pentru investiții în eficiență energetică și surse regenerabile, administrate prin Ministerul Energiei
- PNRR componenta C6 — energie curată, cu finanțare pentru prosumatori și comunități de energie
- Scheme de garantare BEI / BERD — împrumuturi cu dobândă subvenționată pentru proiecte agricole verzi de scară medie și mare
- Contracte PPA (Power Purchase Agreement) — vânzarea energiei pe termen lung direct către companii sau agregatori, fără expunere la volatilitatea prețului spot
Un fermier care instalează un sistem fotovoltaic de 50–500 kW pe terenul propriu în configurație agrivoltaică poate combina subvenția AFIR cu statutul de prosumator — vânzând surplusul în rețea la prețul pieței și reducând în același timp costurile energetice ale fermei (irigare, răcire, procesare). Aceasta este una dintre cele mai eficiente structuri financiare disponibile astăzi unui antreprenor agricol român. Configurează sistemul potrivit fermei tale pentru a vedea dimensionarea optimă.
Provocări și cadrul de reglementare: ce trebuie să știi în 2026
Agrivoltaica în România nu este lipsită de obstacole. Cel mai important este cadrul legal neclar privind schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol. Legislația actuală tratează instalarea de panouri solare pe teren agricol ca o potențială „scoatere din circuitul agricol" — ceea ce atrage taxe semnificative și proceduri birocratice complexe. Definirea explicită a agrivoltaicii ca utilizare agricolă compatibilă (nu scoatere din circuit) este esențială și reprezintă un subiect activ în dezbaterile legislative din 2025–2026.
- Racordarea la rețea: proiectele de peste 1 MW necesită studii de rețea și avize ANRE/Transelectrica cu durate de 12–24 luni
- Autorizare de construire: structurile înălțate pot necesita autorizații separate față de panourile standard pe acoperiș
- Certificare biologică: fermierii cu certificare eco trebuie să verifice compatibilitatea instalației cu standardele de certificare aplicabile
- Asigurarea producției agricole: unele companii de asigurare nu au produse adaptate pentru sisteme agrivoltaice — negociați clauzele explicit
Recomandarea practică: consultați un avocat specializat în drept funciar și energetic înainte de a semna orice contract cu un developer sau integrator agrivoltaic. Cadrul se clarifică, dar riscul de interpretare diferită de la un județ la altul este real în 2026.
Pași concreți pentru un fermier care vrea să înceapă
Dacă ești fermier sau investitor agricol și vrei să explorezi agrivoltaica pentru exploatația ta, iată o foaie de parcurs realistă pentru 2026:
- Pasul 1 — Audit energetic și agricol: evaluează consumul energetic al fermei (irigare, utilaje, depozitare) și identifică suprafețele eligibile pentru sisteme agrivoltaice fără a afecta randamentul cultural principal
- Pasul 2 — Verificare eligibilitate AFIR: contactează un consultant AFIR acreditat pentru a verifica în ce măsură investiția se încadrează în sesiunile active; verifică schema de finanțare AFIR pentru energie
- Pasul 3 — Solicitare oferte tehnice: cere oferte de la integratori fotovoltaici cu experiență în sisteme comerciale și industriale, specificând explicit cerința de configurație agrivoltaică
- Pasul 4 — Analiză juridică: verifică situația juridică a terenului (carte funciară, categorie de folosință, servituți) și obține opinie avocațială privind procedura de autorizare
- Pasul 5 — Model financiar: construiește un model pe 20 de ani care include venitul din energie (prosumator + PPA), economia la facturile fermei, subvenția AFIR și impactul fiscal ca producător de energie
- Pasul 6 — Pilot pe suprafață mică: dacă există incertitudine privind impactul umbririi asupra culturii specifice, începe cu un pilot de 0,5–2 ha înainte de a scala investiția
Agrivoltaica nu este o soluție pentru toți fermierii în egală măsură. Exploatațiile cu consum energetic ridicat (sere, irigare pe suprafețe mari, ferme zootehnice), cu acces la terenuri extinse și cu capacitate de management al unor proiecte de investiții complexe sunt cele mai bine poziționate. Dar și fermele medii de 20–50 ha pot găsi formule viabile, în special prin asociere în cooperative sau SPV-uri de proiect.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă LER și de ce este important pentru agrivoltaică?
LER (Land Equivalent Ratio) măsoară cât de eficient este folosit un hectar în sistemul agrivoltaic față de utilizarea sa exclusivă (doar agricolă sau doar fotovoltaică). Un LER de 1,6–1,8 înseamnă că același teren produce cu 60–80% mai multă valoare combinată față de oricare dintre utilizările separate. Este indicatorul-cheie care justifică economic agrivoltaica față de un parc solar pur care scoate terenul din agricultură.
Afectează umbrele panourilor randamentul recoltei?
Depinde de cultură și de configurație. Pentru culturile iubitoare de soare la intensitate mare (porumb, floarea-soarelui), umbrele reduse pot diminua marginal randamentul, dar compensează prin reducerea stresului hidric. Pentru legume cu frunze, fructe de pădure, viță-de-vie sau culturi horticole, umbra parțială poate fi chiar benefică, reducând arsurile foliare și crescând calitatea produsului. Studiile pilot sunt esențiale înainte de a scala o instalație agrivoltaică pe culturi netestate local.
Pot obține finanțare AFIR pentru un sistem agrivoltaic în 2026?
Da, există potențial de finanțare prin Planul Național Strategic 2023–2027 (PNS), în special pentru măsuri de investiții în exploatații agricole și producere de energie regenerabilă pentru autoconsum pe fermă. Eligibilitatea exactă depinde de tipul de investiție, suprafața exploatată și sesiunea activă la momentul depunerii. Recomandarea este să consultați un consultant AFIR acreditat și să verificați schema de energie AFIR pentru condițiile actualizate.
Trebuie să scot terenul din circuitul agricol pentru a instala panouri agrivoltaice?
Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări juridice în România în 2026 și răspunsul nu este definitiv tranșat. Spre deosebire de un parc solar pur care înlocuiește complet cultura, sistemele agrivoltaice sunt concepute să mențină activitatea agricolă. Există argumente solide că ele nu constituie o scoatere din circuit, dar procedura variază de la județ la județ. Consultați OCPI-ul local și un avocat specializat în drept funciar înainte de a demara proiectul.
Care este puterea minimă viabilă economic pentru un sistem agrivoltaic pe fermă?
Pentru utilizare exclusivă în autoconsum (reducerea costurilor fermei), sisteme de 50–200 kW pot fi viabile chiar și pe ferme medii, mai ales dacă există consum energetic ridicat (irigare, răcire). Pentru venit suplimentar din vânzarea în rețea ca prosumator sau PPA, capacitățile de 500 kW–5 MW sunt mai relevante economic din perspectiva costurilor de racordare și administrare. Calculează dimensionarea potrivită folosind datele reale de consum ale fermei tale.
Există exemple de sisteme agrivoltaice funcționale în România?
Sectorul este la debut în România în 2026, cu proiecte pilot în faze de studiu și autorizare, nu în exploatare comercială la scară largă. Proiectul AgriCloud coordonat de USAMV București este cel mai vizibil din mediul academic. Ferme private au implementat sisteme fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor agricole, dar configurațiile agrivoltaice propriu-zise pe teren deschis sunt rare deocamdată. Aceasta înseamnă că primii fermieri care vor scala aceste proiecte vor beneficia de o fereastră de oportunitate competitivă semnificativă.